sâmbătă, 19 decembrie 2009

Noi si timpul...


Dupa multi ani in care parintii ti-au repetat ca scoala este cea mai importanta, ajungi la o varsta (14 - 16 ani)in care iti spui ca scoala este decat o pierdere de timp, un chin, o povara pentru tine.Ai bani de buzunar, te distrezi cu prietenii la petreceri, in cluburi, stai pe Internet cat mai mult timp si totul pare perfect.
Dar timpul mai trece si deja te numesti major.Vrei sa-ti faci cat mai multi prieteni, sa intri la facultate pentru ca este dorinta parintilor (in foarte multe cazuri).
Deja ai o slujba care nu iti ofera mare satisfactie, dar din banii castigati incerci sa iti faci toate poftle.
Intre timp ti-ai facut chiar tu familia ta si duci o viata decenta, cu bune si cu rele.
.....................................................................................
Probail este o poveste tipica, individualizata bineinteles de fiecare persoana in parte pentru ca fiecare isi urmeaza viata intr-un mod aparent diferit.
Dupa acesti ani in care viata si-a urmat cursul, avem diferite discutii (in sensul bun :P:D:P) cu familia, cu prietenii, cu rudele despre amintirile dinainte de...
Aceste lucruri sunt normale, dar probabil se intampla sa uitam un lucru foarte important:timpul trece si nu mai putem sa-l dam inapoi pentru a ne intoarce in anumite clipe ale vietii (decat daca odata cu dezvoltarea tehnologica si informatica alerta din zilele noastre, sa se inventeze o masina a timpului, dar acest lucru este putin probabil).
Asa ca oricat de ocupati am fi sa nu uitam sa ne bucuram de fiecare moment pe care il traim si sa incercam sa fim putin mai pozitivi.
VISELE NOASTRE POT DEVENI REALITATE DOAR ATUNCI CAND CREDEM CU ADEVARAT IN ELE SI IN CLIPA IN CARE ACESTEA SE VOR INDEPLINI!

Niciun comentariu: