Timpuri vechi si timpuri noi - o singura carare

Au trecut 20 de ani de la revolutia din 1989 si ne uitam in jur si oamenii tot tristi sunt.Probabil ca nu exista moment mai fericit pentru romani decat atunci cand poporul roman l-a indepartat pe Ceausescu si sotia sa, acestia plecand cu elicopterul.
Oamenii s-au strans in fata Comitetului Central si la Televiziunea Romana si au reusit sa isi castige libertatea chiar cu pretul vietii lor.
Oamenii au ingenunchiat pe strazi si si-au strigat bucuria in gura mare, simtind cu adevarat ca sunt liberi.
Romanii au aratat ca in ciuda faptului ca nu stiau ca in Timisoara incepusera revolte revolutionare, s-au sprijinit si impreuna au format o multime de oameni care avea decat un vis:sa scape de tiranul care i-a mintit ani de-a randul.
Cu toate acestea, inafara de cei cativa ani care au urmat dupa revolutie (aproximativ 3 - 5 ani) in care oamenii cu adevarat erau veseli si se vedea acest lucru pe fetele lor (din cele spuse de parintii mei), au revenit vremurile in care, cu toate ca suntem liberi, situatia majoritara a populatiei tarii nu o duce tocmai bine, ba chiar un lucru este dezamagitor, acela ca sunt discrepante mari intre straturile sociale si ca s-a ajuns in situatia in care oamenii se intreaba daca revolutia a avut un rezultat concret.Am auzit o relatare la televizor a unui actor trecut prin viata si cu experienta care spunea ca exista o singura diferenta intre situatia de acum 20 de ani si cea de acum: atunci era un singur dictator, iar acum mai multi.
Situatia este cumva foarte bine conturata in ceea ce priveste Romania, iar acest lucru se vede foarte simplu la televizor.Tot mai multi oameni sunt pusi in situatia de a pleca din tara si de a-si lasa copiii acasa, invatamantul este la pamant (fie ca vrem s-o credem sau nu, aceasta este realitatea si ma abtin cumva sa spun cine este vinovat pentru a nu da drumul la nu stiu ce speculatii), statul cere bani frumosi din veniturile oamenilor pentru sanatate, dar cu totii stim ca in momentul in care avem nevoie de interventii medicale sau analize, ne sunt ceruti bani in plus doar pentru ca medicul sa faca operatia respectiva (lucru care in strainatate nu se intampla, sau se apeleaza la el foarte rar), justitia este corupta, iar cel mai prostesc lucru si naiv lucru este acela ca in cadrul alegerilor pentru presedentie, oamenii sunt momiti cu diferse alimente si lucruri de nimic pentru a acorda votul respectivei formatiuni politici care le ofera (si acest lucru se intampla tot din cauza saraciei pentru ca oamenii se bucura la aceste maruntisuri si uita ca este importanta competenta candidatului pentru acel post si mai putin alte caracteristici ale acestuia).

Voi reveni cu alte postari referitor la acest subiect, de aceea nici nu il inchid.Sper doar ca lucrurile sa se schimbe in bine.:P:D

Noi si timpul...

Dupa multi ani in care parintii ti-au repetat ca scoala este cea mai importanta, ajungi la o varsta (14 - 16 ani)in care iti spui ca scoala este decat o pierdere de timp, un chin, o povara pentru tine.Ai bani de buzunar, te distrezi cu prietenii la petreceri, in cluburi, stai pe Internet cat mai mult timp si totul pare perfect.
Dar timpul mai trece si deja te numesti major.Vrei sa-ti faci cat mai multi prieteni, sa intri la facultate pentru ca este dorinta parintilor (in foarte multe cazuri).
Deja ai o slujba care nu iti ofera mare satisfactie, dar din banii castigati incerci sa iti faci toate poftle.
Intre timp ti-ai facut chiar tu familia ta si duci o viata decenta, cu bune si cu rele.
.....................................................................................
Probail este o poveste tipica, individualizata bineinteles de fiecare persoana in parte pentru ca fiecare isi urmeaza viata intr-un mod aparent diferit.
Dupa acesti ani in care viata si-a urmat cursul, avem diferite discutii (in sensul bun :P:D:P) cu familia, cu prietenii, cu rudele despre amintirile dinainte de...
Aceste lucruri sunt normale, dar probabil se intampla sa uitam un lucru foarte important:timpul trece si nu mai putem sa-l dam inapoi pentru a ne intoarce in anumite clipe ale vietii (decat daca odata cu dezvoltarea tehnologica si informatica alerta din zilele noastre, sa se inventeze o masina a timpului, dar acest lucru este putin probabil).
Asa ca oricat de ocupati am fi sa nu uitam sa ne bucuram de fiecare moment pe care il traim si sa incercam sa fim putin mai pozitivi.
VISELE NOASTRE POT DEVENI REALITATE DOAR ATUNCI CAND CREDEM CU ADEVARAT IN ELE SI IN CLIPA IN CARE ACESTEA SE VOR INDEPLINI!

Care a fost primul cadou de Craciun?

In urma cu o saptamana am vazut un film la tv care avea ca subiect familia si activitatile fiecarui membru al acesteia care din pricina societatii se indeparta cumva tot mai mult de familie.
Tatal era obsedat de magazinul de articole sportive pe care il avea impreuna cu un bun prieten, mama era menajera la o batrana care i-a si gazduit la ea in casa, iar COPILUL lor, o fetita de circa 6 ani era tot mai trista ca parintii ei (mai ales tatal) nu sunt alaturi de ea.
Batrana la care stateau a inceput sa se apropie tot mai mult de fetita si incerca sa il faca pe tatal acesteia sa stea mai mult cu copilul sau.
Intr-o zi, in timp ce sarbatorile de iarna se apropiau, batana aceasta il intreaba pe barbat:"Care a fost primul cadou de Craciun?", iar barbatul ii raspunde usor amuzat:"O cravata!".Batrana ii spune putin dezamagita:"Gandeste-te mai atent si incearca s-o faci cu sufletul!".
Timpul trece si batrana se imbolnaveste si este pe patul de spital.Barbatul sta si se gandeste profund la intrebarea ce i-a fost adresata si isi da seama care este raspunsul.Se duce la spital si ii spune batranei:"Raspunsul la intrebarea dumneavoastra este: COPILUL."Aceasta moare, ultimele vorbe ale acesteia indemnandu-l pe barbat sa aiba grija de familia sa pentru ca este cel mai frumos lucru din lumea aceasta, iar copilul un dar nepretuit, asa cum Iisus este pentru oameni de cand a fost trimis de Tatal Sau pe Pamant.
Din acest film am invatat multe lucruri si imi pare rau ca nu stiu numele acestuia pentru ca sigur v-ar fi placut daca l-ati fi vizionat.
Sarbatorile sunt un prilej de a ne iubi mai mult, de a ne ajuta reciproc, de a ne cere scuze daca am suparat pe cineva si de a ne bucura in familie de magia sarbatorilor, care au rostul lor in viata fiecaruia dintre noi.
Poate, fiecare ar trebui sa ne gandim cu adevarat ce inseamna sarbatorile de iarna si sa ne bucuram de acestea si daca putem sa ajutam si pe cei din jurul nostru, macar cu o vorba buna sau cu un sfat.
SARBATORI FERICITE SI FIE CA ANUL NOU SA VA ADUCA FERICIRE, MULTA SANATATE SI SA VA INDEPLINITI TOATE DORINTELE!!!

Sa nu iti uiti prietenii niciodata!

Cel mai bun prieten al meu mi-a povestit astazi ce a facut in excursia in care a fost el cu clasa sa in weekend.Si din vorba in vorba el imi spune cum un coleg al sau s-a ranit destul de grav la fata din cauza unui cablu.
Din toti colegii care se aflau in excursie, doar el si alti cativa s-au interesat de el, fie si macar cu o intrebare ("Cum te simti?Pot sa te ajut cu ceva?").
Petreci foarte multi ani impreuna cu niste oameni pe care ii consideri prieteni(mai mult sau mai putin) si abia in situatiile ca cele prezentate mai sus iti dai seama de caracterul acestor persoane si daca aceste persoane merita sa iti fie sau nu prieteni.
Dar chiar daca unii ar spune ca nu este corect sa procedezi asa, trebuie sa ne ajutam colegii in momentele grele, chiar daca acestia nu au fost alaturi de noi cand am avut nevoi.
Aveti grija cum va selectati persoanele carora le spuneti "PRIETENI" si nu uitati sa fiti si voi la randul vostru niste prieteni adevarati pentru ca orice bucurie este mai mare si mai draga voua alaturi de prieteni!